Majoritatea oamenilor iubesc televiziunea, dar ceea ce obții în fața ecranului palidează în comparație cu beneficiile lecturii.
Așadar, spectatorii Netflix sunt pe cale să fie amarnic dezamăgiți, deoarece vizionarea în exces la serialul tău preferat nu este atât de sănătos pentru creier. Cercetările documentate ne încurajează pe toți să citim mai mult, deoarece încurajează neuroplasticitatea creierului și îmbunătățește abilitățile cognitive. Întărește chiar și inima funcția care încurajează fluxul de sânge către creier.
Să ne uităm la un motiv pentru care cărțile sunt mai bune pentru creierul tău decât televizorul.
1. NEUROPLASTICITATEA CREIERULUI
creier uman are peste 80 de miliarde de celule cerebrale numite neuroni.
Acești neuroni au dendrite, care sunt ramuri care duc la sinapse care îi conectează cu alți neuroni. Cu aceste celule cerebrale specializate, creierul este capabil să comunice semnale către organism. Zona creierului dedicată lecturii este cortexul.
Pe măsură ce învățăm noi abilități precum citirea, conexiunea dintre neuroni devine mai puternică. Acest lucru este valabil mai ales pentru copii. Cercetările imagistice ale creierului arată că expunerea la lectură și fonetica încurajează plasticitatea creierului – creșterea și reorganizarea rețelelor neuronale vitale din creier.
2. PRELUCRARE SENSORIALA
Abilitățile senzoriale sunt abilități care implică primirea de informații. De exemplu, vederea, auzul, atingerea, mirosul, gustul și propriocepția sunt abilități de procesare senzorială. Vizionarea la televizor și lectura sunt experiențe senzoriale – dar sunt foarte diferit.
Citirea nu suprasolicita procesarea vizuală ca fulgerul culori a unui ecran de televizor. Împreună cu întărirea conexiunii creierului, lectura este importantă pentru cortexul somatosenzorial, care este responsabil pentru a răspunde la informații senzoriale, cum ar fi mișcarea și durerea. Cititorii se gândesc la evenimentele descrise în cărți. Aceasta înseamnă să citești o carte despre mergand pe bicicleta activează aceeași zonă a creierului ca și mersul fizic pe bicicletă.
Cărțile oferă o varietate de experiențe care determină cititorul să contemple profund și să conecteze o poveste.
3. COMUNICAREA VERBALA
Există multe forme de comunicare: verbală, scrisă, auditivă, vizuală și non-verbală (adică gesturi, semnături, contact vizual etc.). Cercetarea conectează verbale inferioare scorurile la teste cu orele crescute petrecute uitându-se la televizor. Persoanele care se uită la televizor au lobi frontali mai groși, ceea ce este asociat cu un raționament verbal mai scăzut.
Acest lucru se datorează faptului că televiziunea oferă toate aspectele comunicării care nu sunt incluse în cărți. Prin cuvinte, cititorii sunt expuși dialogului verbal, scrisului, interpretării gesturilor personajelor și multe altele. Televiziunea nu prezintă atât de multe detalii. Lectura merge mai departe în profunzime despre ceea ce personajele gândesc, simt și cum reacționează. Cititorii trebuie să se concentreze să se gândească la temele cărții și să facă inferențe despre material.
4. VOCABULARE ŞI LIMBAJ
Deși televiziunea este mai ales dialog, lectura dezvoltă vocabularul.
Cuvintele scrise în cărți sunt, în medie, de două ori mai complexe decât cuvintele rostite prin personajele de televiziune. Citirea obligă o persoană să privească cuvintele necunoscute și să le interpreteze sensul prin indicii de context. Vocabularul sporit nu este util doar pentru scris, ci și pentru exprimare în conversația de zi cu zi.
Cărțile oferă o expunere repetată la cuvinte cunoscute, care testează cunoștințele și înțelegerea.
Chiar și ascultarea unei cărți prin audio sau citită cu voce tare are rezultate mai bune la vocabular decât privitul la televizor. Cu toate acestea, experții au descoperit că efectul televiziunii asupra vocabularului este neutru. Atâta timp cât oamenii petrec mai mult timp citind decât uitându-se la televizor, nu își vor sacrifica vocabularul.
5. PERIOADA DE ATENȚIE
Fie că este un serial sau un film lung, televiziunea condensează o poveste. Scenele se schimbă rapid cu schimbări în unghiurile camerei. Pe lângă asta, avem pauze de reclame. În plus, oamenii sunt adesea preocupați de alte sarcini. Poate fi orice, de la a face temele sau a naviga pe computer, la trimiterea de mesaje text sau a face un hobby. Vizionarea la televizor nu implică niveluri egale de gândire în comparație cu lectura.
Acest lucru se datorează faptului că lectura necesită o atenție constantă. Cititorii pot procesa materialul în propriul ritm, în loc să încerce să țină pasul cu scenele de televiziune în schimbare rapidă.
6. INTELIGENTA EMOTIONALA
Termenul emoțional inteligență descrie conștientizarea și capacitatea de a controla emoțiile.
Psihologul experți de la Universitatea York și Universitatea Emory au descoperit că ficțiunea literară este legată de o capacitate mai mare de empatie. Acest lucru se datorează faptului că cititorii își imaginează cum ar fi dacă ar fi în pielea personajului.
În timpul procesului de spargere a unei cărți, descoperim emoții ale diferitelor personaje și prezicerea acțiunile lor ca răspuns la acele emoții. Acest lucru se traduce prin interacțiuni în viața de zi cu zi. Cititorii pot înțelege acțiunile și intențiile celorlalți, deoarece sunt instruiți să facă acest lucru din perspectiva caracterului.
De asemenea, cititorii observă interacțiunile dintre personaje și le compară cu viața lor. Acesta este un aspect cheie al relațiilor funcționale. Practic, un alt dintre numeroasele beneficii ale lecturii este să fii mai bun cu oamenii.
7. IMAGINII
Îți poți aminti un film sau un serial de televiziune care este mai bun decât cartea în care se bazează? Probabil ca nu. Acest lucru se datorează imagini – care cărți sunt cu mult superioare.
Televiziunea oferă imagini vizuale și auditive complete. Le mai rămâne puțin de imaginat telespectatorilor. Citirea este însă la latitudinea individului. Nu există două interpretări identice. Viziunea unui cititor poate fi complet diferită de ceea ce experimentează altul.
8. MEMORIE
Memoria, compusă din pe termen scurt, pe termen lung și memorie de lucru, este un proces cognitiv pe care se bazează creierul pentru a stoca și a prelua informații. The minte este un muschi si functioneaza optim cu practica. Și lectura este o exercita pentru memorie.
Prezintă informații pe care cititorii le pot reveni și revizui de câte ori este necesar pentru a-și formula concluziile, a-și aminti cuvintele și semnificațiile lor sau pentru a procesa literele. Ea duce la îmbunătățit memorie pentru situații în afara limbajului scris, cum ar fi memoria de lucru implicată în memorarea unui număr de telefon a suna un prieten.
Abilitățile cognitive, cum ar fi memoria, se reduc odată cu vârsta. Cititul poate preveni declinul cognitiv pe măsură ce trec anii noștri – precum și problemele asociate cu debutul demenţă. Studiile arată că cititorii pasionați au niveluri mai scăzute de beta-amiloid – o proteină deficitară la pacienții cu Alzheimer. S-ar putea să avem stereotipul vechi doamnelor care citeau cărți de dragoste, dar culegeau beneficiile lecturii cu pică!
9. COMPORTAMENT
Dovezile că vizionarea excesivă la televizor influențează comportamentul este evidentă prin studii cu subiecți copii.
Copiii și adolescenții sunt impresionabili. Ei învață modelând ceea ce văd în mediul lor – inclusiv televiziunea și mass-media la care sunt expuși. ca Acum gândește-te cât de mult poate fi un comportament riscant într-o singură emisiune (adică violență, situații sexuale etc.). Studiile demonstrează că acest comportament violent de maimuță-văd-maimuță-do persistă până la vârsta adultă.
De asemenea, lectura are un efect asupra comportamentului. Cititorii adoptă experiențele personajelor. De exemplu, un studiu care a inclus 82 de studenți care citeau povești despre alegerile prezidențiale din 2008 a avut rezultate uimitoare! Elevii care citesc povești la persoana întâi au avut de două ori mai multe șanse să voteze pur și simplu pentru că lectura le-a influențat comportamentul.
10. REDUCEREA STRESSULUI
Forfota vieții este stresantă. Jonglerea cu munca, școala, sănătatea și relațiile poate fi copleșitoare.
Când creierul tău rulează o sută de mile pe minut, citirea reduce stresul cu 68 la sută. Actul este o distragere a atenției de la evenimente stresante, permițându-ne să trăim în lumea personajelor. Este cu adevărat o evadare din realitate. The creierul redirecționează energia să se concentreze asupra poveștii în loc să alimenteze efectele dure ale stresului asupra corpului. Acesta este unul dintre cele mai ușoare beneficii ale lecturii de văzut într-o perioadă scurtă de timp.
11. FUNCȚIA CARDIACĂ ÎMBUNĂTĂȚITĂ
Doar 6 minute de citit au beneficii uimitoare pentru funcționarea fizică. Pe măsură ce corpul se relaxează, mușchii nu sunt la fel de încordați. Pe lângă relaxare, citirea scade ritmul cardiac și tensiunea arterială. Funcția cardiacă este conectată la creier.
De asemenea, vedem o sănătate precară a inimii cu niveluri mai ridicate de colesterol. Asta duce la leziune a creierului materie albă. Cu toate acestea, citirea îmbunătățește fluxul sanguin și circulația către creier.
GENUL MODIFICA BENEFICIILE?
Similar cu modul în care vizionarea unui serial de televiziune educațional are un efect opus asupra creierului ca o dramă, diferite genuri de cărți schimbă efectul pe care citirea îl are asupra creierului.
O mare varietate de genuri este optimă, deoarece extinde experiențele în care se scufundă cititorii și întărește neuronii creierului. De exemplu, biografiile tind să evoce efecte asupra emoțiilor, în timp ce ficțiunea literară clasică se concentrează pe vocabular, iar thrillerele reprezintă o distragere interesantă pentru a schimba perspectiva și pentru a reduce stresul.
Pentru a beneficia de toate beneficiile lecturii, alegeți cărțile care vă plac!
Referinte
Ennemoser, M. & Schneider, W. (2007). Relațiile dintre vizionarea și citirea televiziunii: constatări dintr-un studiu longitudinal de 4 ani. Revista de psihologie educațională, 99(2):349-368. DOI: 10.1037/0022-0663.99.2.349
Goldman, C. (2012). Acesta este creierul tău despre Jane Austen, iar cercetătorii de la Stanford iau notițe. Preluat de la https://news.stanford.edu/news/2012/september/austen-reading-fmri-090712.html
