Târăște-te înainte de a merge, mergi înainte de a alerga! Când vine vorba de dezvoltare, această frază este cu siguranță adevărată. Înainte ca copiii să învețe să vorbească și să fie învățați să rezolve problemele la școală, chiar de la naștere, ei încep să dezvolte moduri noi de a comunica și de a explora lumea din jurul lor. Ei plâng să-ți spună că le este foame și trec printr-o etapă în care se pare că încearcă să mănânce de toate (sunt sigur că părinții care citesc asta se pot relata)! Aceste practici le permit copiilor să dea sens lumii. Pe măsură ce îmbătrânesc, modul lor de a explora evoluează rapid. Pe lângă dezvoltarea capacității de a merge și de a vorbi, dezvoltarea noastră a abilități cognitive (memoria, atenția, limbajul, înțelegerea cititului, motricitatea fină și motricitatea grosieră) sunt dezvoltate de-a lungul copilăriei noastre.
Psihologul francez Jean Piaget, a propus dezvoltarea abilităților cognitive în timpul copilăriei are loc în 4 etape distincte. Fiecare etapă se bazează pe cea anterioară. Teoria lui Piaget a fost revoluționară la acea vreme, deoarece se credea anterior că copiii nu și-au dezvoltat abilitățile cognitive până când au început să dobândească limbajul. Piaget a contestat acest lucru, deoarece a descoperit că copiii explorează lumea din jurul lor înainte de a dobândi limbajul folosindu-și diferitele simțuri. Acesta este cunoscut sub numele de stadiul senzoriomotor, care este una dintre cele patru etape care clasifică etapele de învățare ale unui copil. Celelalte trei etape sunt cunoscute sub numele de etapa preoperațională, etapa operațională concretă și etapa operațională formală. În fiecare etapă, copiii dobândesc noi abilități cognitive, în timp ce dezvoltă abilități pe care le-au dobândit în etapele anterioare.
Dezvoltare cognitiva
Dezvoltarea abilităților cognitive: stadiul senzoriomotor
Această etapă durează de la naștere până la 2 ani.
În această etapă, copiii învață despre lume folosindu-și simțurile și manipulând obiecte. Aici al unui copil inteligența se bazează pe cunoștințele lor motorii și senzoriale. În această etapă, copiii învață despre permanența obiectului, adică deși o jucărie nu se vede, ea încă există. Aceste informații sunt extrem de importante deoarece îi pregătește pe copii să poată denumi obiecte.
3 luni– Sugarii sunt capabili să recunoască fețele și să imite expresiile faciale (mai sus).
6 luni– Sugarii pot imita sunete, își pot recunoaște părinții și își pot manifesta teamă față de străini. Ei înțeleg diferența dintre obiectele animate și cele neînsuflețite. Între patru și șapte luni, copiii încep să-și recunoască propriul nume.
9 luni– Sugarii imită gesturi și acțiuni. Înțeleg cuvinte simple precum „nu” și încep să testeze răspunsul părinților la comportamentul lor.
12 luni– Bebelușii pot urmări obiectele în mișcare. Ei pot vorbi între două până la patru cuvinte simple precum „mama” și „tata”. Ei pot imita sunetele animalelor și pot începe să se afișeze echipament la obiecte precum o jucărie sau o pătură. La această vârstă, vor începe să manifeste și anxietate de separare.
18 luni– Vocabularul crește la aproximativ 50 de cuvinte. Copiii încep să identifice părți ale corpului și să manifeste sentimentul de proprietate. Ei pot urma instrucțiuni simple (de exemplu, ridicarea jucăriilor și introducerea lor în cutie). Ei încep să demonstreze o înțelegere a disciplinei și să cunoască comportamentul adecvat și inadecvat.
Dezvoltarea abilităților cognitive: Etapa pre-operațională
Această etapă durează de la 2 – 7 ani.
Vocabularul unui copil este de aproximativ 150 de cuvinte. În această perioadă, copiii învață în jur de 10 cuvinte noi pe zi și încep să înțeleagă emoții precum dragostea, încrederea și frica. Copiii încep, de asemenea, să învețe prin jocul de simulare sau „făcând să creadă”. Cu toate acestea, viziunea lor despre ceilalți și logica nu este bine înțeleasă, iar copiii au o viziune centrată pe sine asupra lumii. În această etapă, copiii încep să-și folosească abilitățile imaginare și de memorie și încep să-și dezvolte abilitățile de interacțiune socială și să se joace în cooperare cu copiii de vârsta lor. Ei vor începe să-și dezvolte abilități cognitive. Copiii învață să citească, să dezvolte rutine și să manifeste o capacitate de atenție sporită. La începutul acestei etape, copiii își dezvoltă atenția, memoria pe termen lung și pe termen scurt. Pe măsură ce copiii cresc, ei învață să-și controleze atenția și să-și folosească abilități cognitive pentru a-i ajuta să rezolve probleme și să-și atingă obiectivele. De asemenea, în această etapă de dezvoltare, procesarea auditivă este mai mult rafinată. Acest lucru este foarte important în îmbunătățirea abilităților de citire.
Joc imaginativ
Dezvoltarea abilităților cognitive: Etapa operațională concretă
Această etapă este de la 7-11 ani.
În această etapă, copiii învață să fie mai puțin egocentrici și centrați pe sine. Ei încep să se gândească la gândurile și sentimentele celorlalți și sunt mai conștienți de propriile gânduri și sentimente și de regulile privind împărtășirea lor cu ceilalți. Copiii sunt, de asemenea, capabili să gândească într-o manieră mai logică și să vadă lumea din punctul de vedere al celorlalți. Cu toate acestea, în această etapă, gândul unui copil este adesea rigid, prin urmare, ei tind să se lupte cu concepte abstracte. Aici copiii învață că lucruri, cum ar fi volumul și greutatea, pot rămâne aceleași, în ciuda modificărilor în aspectul obiectelor. De exemplu, două pahare diferite pot conține același volum de apă. De asemenea, în această etapă, capacitatea de atenție a copiilor începe să crească odată cu vârsta. La vârsta de șase ani, copilul poate fi capabil să se concentreze asupra unei sarcini timp de aproximativ 15 minute. La vârsta de nouă ani, copiii se pot concentra pe o sarcină timp de aproximativ o oră.
Etapa operațională concretă
Dezvoltarea abilităților cognitive: Etapa operațională formală
Această etapă este de la 11 ani în sus.
Copiii sunt capabili să înțeleagă mai bine logica și ideile abstracte. Ei vor începe să raționeze și să se gândească la idei abstracte și vor implementa aceste idei în viața lor. Ei sunt, de asemenea, capabili să vadă soluții multiple la probleme și să înceapă să privească lumea într-o manieră științifică. În această etapă, adolescenții manifestă abilități independente de rezolvare a problemelor și sunt capabili să înțeleagă idei abstracte precum jocuri de cuvinte, proverbe, metafore, analogii, filozofie și matematică. Copiii învață, de asemenea, să aplice informații generale în situații specifice. În timpul adolescenței trecem printr-o tranziție cognitivă, ceea ce înseamnă că modul în care gândim devine mai avansat, mai eficient și mai complex. Gândul nu se mai limitează la ceea ce este real, ea este extinsă pentru a include ipoteticul. În această etapă începem să ne gândim la procesul de gândire, cunoscut sub numele de metacogniție. Gândul devine multidimensional; suntem capabili să privim mai multe rezultate pentru o anumită problemă, ceea ce ne permite să gândim rațional și să analizăm problema. Acest lucru, sperăm, ne va ajuta să luăm decizii bine informate.
Fiecare copil va progresa în fiecare etapă în ordine, dar este important să ne amintim că fiecare copil este diferit, astfel încât felul sau timpul în care îi ia unui copil să dezvolte aceste abilități poate varia - și este în regulă! Progresia prin cele 4 etape de dezvoltare poate avea loc în ritmuri diferite; unele mai rapide decât altele. Cu toții avem un profil cognitiv unic, unele abilități cognitive pot fi mai slabe decât altele. A evaluarea cognitivă ne poate ajuta să identificăm care dintre abilitățile noastre cognitive sunt mai slabe. Acest lucru ne permite să ne adaptăm antrenament cognitivși să ne îmbunătățim abilitățile mai slabe. Dacă doriți să vă consolidați abilitățile cognitive, de ce să nu încercați câteva jocuri de creier! Dacă ești îngrijorat de abilitățile tale cognitive sau de dezvoltarea unui copil, este important să ceri sfaturi profesionale.
Dacă aveți întrebări, comentarii sau sugestii, contactați-vă mai jos! 🙂
