Presiunea de la egal la egal. Când auzim expresia „presiunea colegilor” ne gândim adesea la școală. Ne-am putea gândi la presiunea pe care copiii și adolescenții o simt pentru a se potrivi sau a părea cool. Expresia poate chiar evoca imagini cu un grup de copii care presează crunt pe un alt copil să facă ceva ce el sau ea nu vrea să facă, cum ar fi băutura sau drogurile. Dar continuă această presiune până la vârsta adultă? Cum se poate rezista? Ce mecanisme sunt responsabile pentru aceasta și poate fi o forță pozitivă?
Presiunea de la egal la egal
Ce este Peer Pressure?
Presiunea de la egal la egal este influența pe care o simte un individ din partea celorlalți din grupul de colegi. Individul poate fi încurajat să-și schimbe comportamentul, atitudinile și chiar valorile pentru a se potrivi cu semenii săi. Oamenii sunt susceptibili la presiunea colegilor din cauza dorinței de a aparține, precum și din cauza fricii de a nu aparține.
Presiunea de la egal la egal se prezintă atât explicit, cât și implicit, sau alternativ, direct și indirect. Presiunea explicită sau directă a colegilor implică un individ care se comportă într-un mod care îi presează pe alții să se schimbe. Acest lucru poate fi la fel de simplu ca un elev de gimnaziu care isi bate joc de hainele altui elev. Presiunea implicită sau indirectă a colegilor provine de la persoana care simte presiunea sau influența. De exemplu, un alt elev de gimnaziu observă că cei care par a avea un statut înalt poartă anumite haine. Pentru că sunt dornici să se potrivească, pot începe să poarte haine similare.
Presiunea de la egal la egal în copilărie și adolescență
Termenul „presiune de la egal la egal” cel mai popular se referă la influențele resimțite de adolescenți. Acest lucru se datorează faptului că adolescenții sunt grupa de vârstă cea mai susceptibilă. Susceptibilitatea la presiunea colegilor crește la începutul adolescenței, atinge vârfuri în jurul vârstei de 14 ani, apoi scade pe măsură ce se apropie vârsta adultă.
În copilărie, imitația este un nucleu de dezvoltare instrument. Copiii îi observă pe cei din jur pentru abilități utile și comportamente pe care le pot copia. Nu este surprinzător faptul că, odată ce un copil a atins o vârstă în care semenii sunt o parte centrală a vieții sale, această strategie de imitație se poate traduce într-o susceptibilitate la presiunea colegilor. Chiar și copiii mici sunt foarte conștienți de ierarhiile sociale și, prin urmare, au o tendință puternică de a se abate de la figurile de autoritate ale adulților și de opiniile majorității. În 2011, Daniel BM Haun și Michael Tomasello, de la Institutul Max Planck de Antropolog Evoluționisty, a demonstrat că copiii preșcolari ar putea fi influențați de un grup de colegi pentru a-și schimba răspunsul cu unul greșit. Fiecare copil a primit o carte cu poze animale pe ambele pagini și a cerut să indice dimensiunea animalului pe pagina din dreapta. Fiecare carte era identică, cu excepția ultimului copil care uneori primea un animal de dimensiuni diferite. Când aceasta copilul a fost rugat să-și raporteze ultimul răspuns în prezența celorlalți copii, ei dădeau adesea același răspuns ca și colegii lor, chiar dacă era incorect. Cu toate acestea, atunci când li s-a cerut să-și împărtășească în privat răspunsul, era probabil să-l dea pe cel corect, indiferent de răspunsurile colegilor lor.
Pe măsură ce un copil intră în adolescență, ei tind să petreacă mai mult timp cu semenii lor. Copiii care intră în adolescență devin, de asemenea, pe deplin conștienți de percepțiile unice ale celorlalți din jurul lor. De fapt, această tendință de a se gândi la ceea ce cred alții sau chiar de a se obsesi este esențială pentru experiența adolescentului. La această vârstă, oamenii se pregătesc să-și găsească singuri locul în lume. Pentru a ajuta în acest proces, hormonal schimbările le determină creierul să se concentreze atent asupra percepțiilor celorlalți. Desigur, presiunea de la egal la egal are o pronunțată efect asupra persoanelor din această vârstă grup.
Presiunea de la egal la egal în legătură cu adolescența este de obicei asociată cu riscant, sau altfel negativ sau comportament impulsiv. Este adevărat că presiunea de la egal la egal joacă un rol important în aceste comportamente; conexiunea cu colegii care se angajează în comportamente riscante s-a dovedit a fi un predictor puternic al comportamentelor riscante la adolescenți înșiși. În plus, comportamentele riscante apar cel mai adesea în compania semenilor.
Presiunea de la egal la egalStrategii pentru depășirea presiunii de la egal la egal
În timp ce presiunea colegilor poate juca un rol mai puțin la vârsta adultă, prezentându-se adesea în mod indirect și implicit, cu siguranță nu dispare. Iată câteva strategii pentru a depăși aceste presiuni:
- Fiecare are un set de valori care îi sunt unice. Gândește-te la care sunt valorile tale de bază, de ce le ai și ce înseamnă ele pentru viitorul tău.
- Fii atent la propriile reacții și sentimente. Când ceva vine împotriva setului nostru de valori, adesea îl putem simți în intestine.
- Fii asertiv. Practicați individualismul încrezător. Folosește propoziții care încep cu expresii precum „cred” sau „îmi place”.
- Nu vă fie teamă să vă asociați cu o gamă largă de oameni. Interacționează cu oameni care sunt vechi sau tineri, bogați sau săraci, sau de orice religie. Cu toții suntem diferiți și s-ar putea să descoperi valori care rezonează cu tine printre oameni la care nu te-ai aștepta.
- Odată ce găsiți oameni care vă afirmă valorile, rămâneți cu ei. Dacă simți că oamenii nu mai împărtășesc valori cu tine, nu-ți fie teamă să lași anumite relații să plece și să caute altele noi cu cei care o fac.
- Nu vă concentrați pe critici. Ele vor exista întotdeauna, indiferent dacă ești sincer cu tine însuți. Oamenii care îi suprimă pe ceilalți probabil o fac pentru a-și calma propriile anxietăți interne.
Mecanisme neuronale ale presiunii de la egal la egal
creier este implicat în toate acțiunile noastre din viață. The părți ale creierului care joacă cel mai mare rol în presiunea colegilor sunt cortexul prefrontal medial și striatul. Ambele structuri ajută la determinarea valorii anumitor acțiuni. Cortexul prefrontal medial acoperă partea din față a lob frontal și a fost implicat în planificarea comportamentului complex și luarea deciziilor, precum și în exprimarea personală.
Striatul este situat în creierul anterior și este esențial pentru planificarea motrică și a acțiunii și percepțiile recompensei. În contextul presiunii de la egal la egal, cortexul prefrontal medial determină obiectele sau acțiunile despre care colegii au o opinie exprimată, în timp ce striatul determină valoarea și recompensele potențiale ale acestor acțiuni.
Presiune pozitivă de la egal la egal
Presiunea de la egal la egal poate fi pozitivă?
Presiunea de la egal la egal are de obicei implicații negative, dar poate fi și o forță pozitivă sau neutră. Presiunea pozitivă a colegilor apare atunci când colegii se sprijină și încurajează acțiuni constructive unii pentru alții. Un exemplu tipic ar implica elevii din școala generală care se simt presați de colegii lor să aibă rezultate bune la teste. Adesea, bazată pe competiție sau munca în echipă, presiunea pozitivă a colegilor este un lucru obișnuit la oamenii de toate vârstele. Presiunea pozitivă a colegilor poate veni, de asemenea, în diferite forme, cum ar fi un individ care este pus într-o poziție în care se simte presat să doneze în scopuri caritabile. În acest caz, individul dorește să evite rușinea și judecata negativă care ar rezulta din refuzul de a se comporta într-un mod util. Presiunea neutră de la egal la egal descrie presiuni de a se conforma care nu sunt dăunătoare celorlalți. Acest tip de presiune apare cel mai frecvent în adolescență și poate implica conformitatea modei, modele de vorbire și alte comportamente neutre.
Deci, deși presiunea de la egal la egal este adesea o forță distructivă care trebuie depășită, poate, de asemenea, încuraja oamenii să se comporte în moduri care sunt benefice pentru ei înșiși și pentru ceilalți. Presiunea colegilor este importantă parte a vieții sociale care este centrală pentru uman experiență, care încadrează experiențele și dezvoltarea noastră în multe feluri.
Sperăm că v-a plăcut acest articol și nu ezitați să lăsați un comentariu mai jos!
Referinte
Mason, MF, Dyer, R. și Norton, MI (2009, noiembrie). Mecanisme neuronale ale influenței sociale. Preluat 16 august 2017, de la
Haun, DB, & Tomasello, M. (2011, 24 octombrie). Conformitatea cu presiunea colegilor la copiii preșcolari. Preluat la 16 august 2017, de pe http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1467-8624.2011.01666.x/full
