Stiluri de invatare. Învățarea este o parte importantă a vieții fiecăruia. Din copilărie până în adolescență, mergem ore întregi la școală pentru a învăța despre diverse materii. În afara școlii, continuăm să învățăm în viața de zi cu zi, inclusiv cum să performam mai bine la locul de muncă, cum să rezolvăm problemele interpersonale sau cum să remediam dilemele practice în gospodărie. Dar toți învață în același mod? Nu pare să fie cazul. Nu există o metodă unică de învățare. Pentru a învăța și a preda cel mai eficient, trebuie să cunoaștem preferințele unui individ stiluri de invatare.
Stiluri de învățare diferite?
Este adesea recunoscut că există diferențe în modurile în care indivizii învață. Chiar și la o vârstă foarte fragedă, un copil va prefera anumite materii și profesori față de altele. Ei pot fi încântați de performanța lor la o temă de matematică, dar își petrec timpul la cursul de istorie mâzgălind. Alternativ, un copil poate fi un student entuziast la artă sub îndrumarea unui profesor și apoi își poate pierde interesul când acel profesor este înlocuit. Acestea sunt consecințele stilului unic de învățare al unui copil.
În sala de clasă, profesorii vor observa că elevii variază remarcabil în ritmul și modul în care culeg idei și informații noi. Același concept se aplică la locul de muncă, unde angajatorii observă că angajații învață și performează mai bine în diferite condiții. În schimb, fiecare profesor are propria sa metodă de predare preferată. Fiecare profesor are stilul său particular, la fel și fiecare cursant. Problemele pot apărea atunci când profesorii și cursanții nu se potrivesc.
Modele de stiluri de învățare
Începând cu anii 1970, cercetătorii au teoretizat modele pentru a descrie diferențele individuale în învățare. Toată lumea are un amestec de stiluri de învățare preferate. Aceste preferințe ghidează modul în care învățăm. Ele determină modul în care un individ reprezintă și își amintește mental informațiile. Cercetările arată că diferitele stiluri de învățare implică diferite părți ale creierului. Din păcate, nu există un model universal acceptat de stiluri de învățare. Mai degrabă există zeci de modele concurente. Cel mai cunoscut model, „Cele șapte stiluri de învățare”, precum și modelele lui David Kolb și Neil Fleming sunt discutate mai jos.
Cele șapte stiluri de învățare
Cunoscut pur și simplu sub numele de „Cele șapte stiluri de învățare”, acesta este cel mai frecvent acceptat model de stiluri de învățare. Este referit atât de cercetători, cât și de profesori. Pentru a afla care dintre cele șapte stiluri de învățare se aplică pentru dvs., completați acest chestionar. Acesta este un inventar neoficial al celor șapte stiluri de învățare oferite de Memletics (ai grijă de ferestrele pop-up!). Cele șapte stiluri de învățare sunt după cum urmează:
vizual (spațial)
Cursanții vizuali au capacitatea de a percepe vizualul. Ei pse referă pentru a învăța prin imagini și imagini și sunt buni la înțelegerea spațială (referitor la un spațiu dat și relația obiectelor din cadrul acestuia). Ei creează imagini mentale vii pentru a-și aminti informațiile și pentru a vă bucura de vizualizarea imaginilor, videoclipurilor, hărților și diagramelor.
Aptitudini:
- Interpretarea și manipularea imaginilor
- Desenand si pictand
- Diagrame și grafice
- Bun simț al direcției
- Crearea de analogii și metafore vizuale
- Construirea puzzle-ului
- Construind
- Proiectarea si fixarea obiectelor
Sfat:
- Utilizați imagini, imagini și altele vizuale de învățat
- Acordați atenție culorii, aspectului și organizării spațiale
- Folosește „cuvinte vizuale” când vorbești
- Utilizați „hărți mentale” (diagrame folosite pentru a organiza vizual informațiile)
Aural (auditiv/muzical)
Cursanții auditivi pse referă la a învăța prin sunete și muzică și asunt capabili să producă și să aprecieze muzică. Ei tind să gândească în ritmuri și tipare și sunt deosebit de sensibili la sunetele din mediul imediat.
Aptitudini:
- Cântând și fluierând
- Cântarea instrumentelor muzicale
- Scrierea muzicii
- Recunoașterea melodiilor și modelelor tonale
- Înțelegerea ritmului și a structurii muzicii
Sfat:
- Utilizare mnemonice, rimează și ritm to memora idei noi
- Înregistrările ambientale pot crește concentrarea
- Muzica poate inspira anumite sentimente și stări emoționale. Folosește muzica pentru a-ți ancora emoțiile.
Lingvistică verbală)
Cursanții verbali au capacitatea de a folosi cuvintele și limbajul. În timp ce mulți oameni gândesc în imagini, acești cursanți gândesc în cuvinte. Tind să fie vorbitori eleganți, cu abilități auditive foarte dezvoltate.
Aptitudini:
- Scris
- Vorbire
- explicând
- Ascultare
- Povestirea
- Persuasiune
- Analizând limbajul
Sfat:
- Citiți conținutul cu voce tare și încercați să îl faceți dramatic și variat rechemarea ajutorului
- Jocul de rol verbal poate ajuta la înțelegerea conceptelor
- Folosiți tehnici precum afirmarea și scriptingul
- Înregistrați-vă scripturile și ascultați
fizic (kinestezic)
Cursanții fizici preferă să învețe cu corpul și simțul tactil. Sunt adepți în artă care își controlează corpurile și se manipulează obiectele. Informația este procesată prin interacțiunea cu spațiul din jurul lor. Un bun simț al echilibrului și coordonarea mână-ochi este comun.
Aptitudini:
- Coordonarea fizică
- Lucrul cu mâinile
- Folosind limbajul corpului
- Sportul
- Dans
- Acționând
Sfaturi de învățare:
- Folosiți activități practice pentru a învăța
- Descrieți senzațiile fizice ale unei experiențe cu verbe și adverbe
- Folosiți pe cât posibil obiecte fizice, inclusiv carduri flash și modele în miniatură
- Scrierea și desenarea diagramelor poate ajuta, deoarece acestea sunt activități fizice
Logică matematică)
Cursanții logici sunt capabili să folosească rațiunea, logica și numerele. Ei gândesc în termeni de sisteme, modele și concepte. Acești cursanți caută, de asemenea, să înțeleagă raționamentul sau „de ce” din spatele fiecărui concept nou și le place să experimenteze.
Aptitudini:
- Categorizarea
- Rezolvarea problemelor
- Calcule matematice complexe
- Conectarea conceptelor
- Realizarea de concluzii logice din lanțuri lungi de raționament
- Geometrie
- Experimentare
Sfaturi de învățare:
- Concentrați-vă pe explorarea conexiunilor dintre idei
- Faceți liste de concepte cheie din material
- Gândiți-vă în termeni de proceduri
- Gândește-te în termeni de sisteme
- Gândirea în termeni de sisteme vă poate ajuta să înțelegeți „imaginea de ansamblu”
- Creați diagrame care conturează sisteme întregi
Social (interpersonal)
Cursanții care învață social au capacitatea de a relaționa și de a înțelege pe ceilalți. Acești cursanți sunt buni să simtă sentimentele, intențiile și motivațiile celorlalți. De asemenea, sunt capabili să vadă lucrurile din mai multe perspective. Acești cursanți sunt adesea buni la încurajarea cooperării, dar uneori abilitățile lor le permit să-i manipuleze pe alții.
Aptitudini:
- Empatia
- Ascultare
- Comunicare, atât verbală, cât și non-verbală
- Rezolvarea conflictului
- Stabilirea de relații cu ceilalți
- Clădind încrederea
- Observând sentimentele, dispozițiile, intențiile și motivațiile celorlalți
Sfaturi de învățare:
- Lucrați cu ceilalți cât mai mult posibil
- Utilizați jocul de rol individual sau de grup
- Împărtășiți cu alții ceea ce ați învățat, inclusiv asocieri și vizualizări pe care le-ați făcut
- Învață din practicile, asocierile și vizualizările altora
- Învață din greșelile altora
Solitar (intrapersonal)
Acestor cursanți le place să se introspecteze și să se auto-reflecte. Acest lucru le oferă o conștientizare acută a propriei stări interioare de a fi. Ei își înțeleg propriile dorințe interioare, motivații, sentimente, puncte forte și puncte slabe.
Aptitudini:
- Constiinta de sine
- Autoanaliză
- Evaluarea propriilor gânduri și emoții
- Înțelegerea rolului cuiva în relațiile cu ceilalți
Sfaturi de învățare:
- Studiază în privat
- Încercați să vă investiți personal în munca dvs
- Ajustați-vă obiectivele pentru a se potrivi cu valorile personale. Acest lucru maximizează motivația.
- Păstrați un jurnal pentru a înregistra gândurile și observațiile
- Concentrează-te pe ceea ce simți sau te gândești atunci când asociezi sau vizualizezi
- Antrenează-ți creierul cognitiv, cu programe de antrenament precum CogniFit, care este o companie lider programe de antrenament cognitiv al creierului. te poti inregistra aici.
Modelul stilurilor de învățare al lui David Kolb
„Învățarea este procesul prin care cunoașterea este creată prin transformarea experienței.” – David A. Kolb
Modelul lui David A. Kolb este conturat în cartea sa „Experiential Learning”, publicată în 1984. În această carte, Kolb vorbește despre un ciclu de învățare în patru etape, precum și despre patru stiluri independente de învățare. Potrivit lui Kolb, toate cele patru etape ale ciclului de învățare vor fi angajate într-un proces de învățare complet. Cele patru etape sunt descrise mai jos.
- Experiență concretă – Aceasta apare atunci când se întâlnește o nouă experiență sau o reinterpretare a unei experiențe existente.
- Observarea reflexivă – Aceasta apare atunci când experiența este revizuită sau reflectată, cu scopul de a obține o înțelegere consecventă.
- Conceptualizare abstractă – Aceasta apare atunci când o idee sau un concept nou apare din reflecție.
- Experimentarea activă – Acest lucru se întâmplă atunci când idei noi sunt aplicate lumii și rezultatele sunt observate.
Cele patru stiluri de învățare ale lui David Kolb sunt construite pe acest ciclu de învățare în patru etape. O persoană va prefera în mod natural unul dintre aceste stiluri în detrimentul celorlalte. Această preferință este influențată de mediile sociale și educaționale, precum și de structurile cognitive. Deși oricine va avea nevoie ocazional de stimulul tuturor acestor patru stiluri de învățare, este util cunoaște-ți personalul orientare.
Stiluri de învățare: divergente
Acest stil corespunde cu primele două etape și implică vizionarea și simțirea. Oamenii care sunt orientați spre divergențe sunt capabili să vadă lucrurile din multe perspective diferite. Ei adună informații mai degrabă urmărind decât făcând și își folosesc imaginația pentru a rezolva probleme. Aceasta înseamnă că sunt buni la brainstorming și la alte metode de generare a ideilor. Gânditorii divergenți tind să aibă o minte deschisă și interese largi. Ei tind să fie imaginativi și emoționali și pot fi talentați în arte.
Stiluri de învățare: asimilare
Acest stil corespunde cu a doua și a treia etapă. Ea implică vizionarea și gândirea. Persoanele care preferă asimilarea au o abordare concisă, logică, a procesării informațiilor. Pentru ei, ideile și conceptele sunt primare, în timp ce oamenii și aplicațiile practice sunt secundare. Informațiile trebuie organizate într-un format logic clar. Datorită preferinței lor pentru rezumat, acești cursanți tind să prefere lectura, prelegerile și analiza conceptelor.
Stiluri de învățare: convergente
Acest stil corespunde ultimelor două etape și implică a face și a gândi. Acești cursanți se străduiesc pentru soluții practice, „practice”. Ei excelează la munca tehnică, găsind utilizări practice pentru idei și teorii și sunt mai puțin preocupați de interpersonalul. Rezolvarea problemelor vine cel mai firesc pentru acești cursanți. Le place să experimenteze cu idei noi și să găsească aplicații practice. Acest lucru permite abilități tehnice și de specialitate mari.
Stiluri de învățare: adaptabil
Acest stil corespunde cu a patra și prima etapă. Implică a face și a simți. La fel ca și cursanții convergenți, cei care învață acomodați sunt „până la mână”. Ei se bazează mai degrabă pe intuiție decât pe logică, iar puterea lor constă în capacitatea de imaginație și discuție. Instinctul „Gut” este primar. Ei nu se feresc de o abordare interpersonală, bazându-se adesea pe alții pentru informații sau analize. Noi provocări și experiențe îi entuziasmează pe acești cursanți.
Modelul stilurilor de învățare al lui Neil Fleming
Dr. Neil Fleming a identificat patru stiluri de învățare în anii 1980. Aceste patru stiluri au ajuns să fie cunoscute ca modelul „VARK” al stilurilor de învățare. Acest model descrie preferințele senzoriale ale învățării. Este construit pe noțiuni anterioare de procesare senzorială, cum ar fi modelul VAK. Acesta este poate cel mai simplu dintre modele. Este simplu, dar perspicace.
- Vizual – Înveți cel mai bine din imagini, imagini, simboluri, diagrame, grafice, diagrame și alte forme de organizare spațială.
- Auditoriu – Înveți cel mai bine din sunet, ritm, muzică, vorbire și ascultare.
- Citire si scriere – Înveți cel mai bine din citit și scris.
- kinestezic – Înveți cel mai bine din interacțiunea cu mediul lor fizic, folosind corpul și simțul tactil.
Stiluri de învățare: un mit?
Au existat recente controverse cu privire la subiectul stilurilor de învățare. Deși ideea are o mulțime de atracții intuitive, mulți nu sunt de acord cu ea. Există unele probleme care pot fi ușor identificate.
Primul este că nu există un model convenit pentru stilurile de învățare. Au fost identificate peste 70 de modele diferite, inclusiv Cele șapte stiluri de învățare, modelul lui David Kolb, modelul lui Neil Fleming, modelul creierului „dreapta” și „stânga”, modelul „holistic” vs. „serialist” și așa mai departe. Toate aceste modele au foarte puține cercetări care le susțin validitatea față de altele - unele sunt pur și simplu mai populare decât altele.
A doua și cea mai importantă problemă este că nu există nicio cercetare care să susțină eficacitatea predării stilului de învățare al unui individ. O premisă majoră a teoriei stilurilor de învățare este că indivizii învață mai bine atunci când materialul este potrivit cu stilul lor de învățare. Din păcate, studiile au arătat fie nicio dovadă, fie dovezi slabe care să susțină acest lucru. Pe de altă parte, studiile arată că indivizii vor învăța mai bine dacă reflectă asupra propriului stil de învățare. Numai acest lucru dă credibilitate teoriei stilurilor de învățare. Deși poate să nu fie util să predați stilurilor individuale de învățare, este util să reflectați asupra propriilor preferințe.
Unii susțin că lipsa dovezilor înseamnă că stilurile de învățare nu există. Mulți sunt de acord că ele există, dar sunt pur și simplu greu de măsurat. Indiferent de gradul de valabilitate al acestora, este întotdeauna interesant să afli mai multe despre tine.
Referinte
